Vă amintiți varietățile de ceai despre care am vorbit în articolul meu dedicat bubble tea? Astăzi, vorbim despre ceaiul de iasomie.
Iasomia este, de fapt, o floare care crește în multe țări din Asia și este chiar considerată floare națională în state precum Pakistan, Siria, Filipine și Indonezia. Această floare ocupă un loc important în numeroase aspecte ale vieții de zi cu zi în Asia, de la nunți și înmormântări până la primirea demnitarilor, ceremoniile de absolvire, decorul interior și medicina tradițională.
Ce este ceaiul verde cu iasomie?
Ceaiul de iasomie este un amestec rafinat care îmbină frunzele de ceai verde, provenite din planta Camellia sinensis din familia Theaceae, cu petalele de iasomie, o floare delicată din familia Oleaceae, aceeași familie din care fac parte și măslinii. Iasomia poate avea culori variate, precum alb, galben sau roz, și crește, în general, pe arbuști mari sau sub formă de plante cățărătoare lemnoase, în climate tropicale ori temperate.

Dintre varietățile de iasomie, două specii sunt deosebit de apreciate pentru prepararea ceaiului de iasomie: iasomia comună, cunoscută sub denumirea științifică de Jasminum officinale, și iasomia arabă, numită și sampaguita sau Jasminum sambac.
Iasomia comună, care înflorește doar vara, conferă ceaiului o aromă caldă, bogată și catifelată. Iasomia arabă, în schimb, înflorește tot anul și are un parfum mai delicat, cu note de citrice, miere și ierburi.
Istoria ceaiului de iasomie
Se estimează că iasomia comună își are originea în Orientul Mijlociu și a fost introdusă în China din Iran. În China, încă din timpul dinastiei Ming (1368-1644), aceasta devine un ingredient prețios pentru producerea ceaiului, dând astfel naștere faimosului ceai de iasomie. Tradiția continuă și înflorește sub dinastia Qing (1644-1912), perioadă în care producția acestui ceai se dezvoltă și începe să fie exportată spre țările occidentale încă din secolul al XIX-lea.
Astăzi, ceaiul de iasomie se bucură de faimă mondială. Este produs în numeroase regiuni, însă provincia Fujian, situată în sud-estul Chinei, este cea mai renumită pentru producția sa. În plus, merită subliniat că iasomia nu este folosită doar pentru aromatizarea ceaiului verde. Ea poate fi combinată și cu alte varietăți de ceai, precum ceaiul oolong, ceaiul negru sau ceaiul alb, ca să le amintim doar pe cele mai cunoscute.
Cum este produs ceaiul de iasomie?
Producția tradițională a ceaiului de iasomie este un proces migălos, care cere delicatețe, perseverență, răbdare și atenție.
Totul începe primăvara, cu culegerea ceaiului verde. Acesta este apoi uscat ușor, cu abur sau aer cald indirect, o tehnică menită să oprească oxidarea frunzelor și, în același timp, să le împiedice să se răsucească prea mult. Scopul este de a maximiza suprafața care va absorbi ulterior parfumul iasomiei. Ceaiul este apoi păstrat cu grijă la rece până vara, sezonul în care se recoltează iasomia.
Bobocii de iasomie sunt culeși manual, în plină căldură a verii, în miezul zilei, când florile rămân bine închise sub soare, iar roua dimineții începe să se evapore. După ce sunt uscate și răcite, florile se deschid și sunt gata pentru etapa crucială a aromatizării.

Petalele de iasomie sunt apoi amestecate delicat cu ceaiul verde pregătit, în timp ce temperatura și umiditatea sunt atent monitorizate. Această operațiune, care poate dura de la 24 de ore până la câteva săptămâni, poate fi repetată de mai multe ori, în funcție de preferințele producătorilor.
Se adaugă apoi flori proaspete pentru a crea un nou strat de parfum, printr-o tehnică cunoscută sub numele de „layering”. La final, petalele de iasomie folosite sunt îndepărtate, iar frunzele de ceai sunt încălzite până se usucă complet. Unii producători păstrează totuși câteva flori, din motive estetice.
Totuși, în industria modernă, unii producători aleg să amestece ceaiul verde cu ulei de iasomie sau cu arome naturale de iasomie, în loc să folosească flori proaspete. Deși mai economică, această metodă nu permite, în niciun caz, obținerea unui ceai de iasomie de calitate superioară.
Cum se savurează ceaiul de iasomie?
Dacă vreți să savurați ceaiul de iasomie în toată subtilitatea lui, este esențial să țineți cont de trei criterii fundamentale: dozajul, temperatura apei și timpul de infuzare.
Pentru dozaj, se recomandă aproximativ 2 grame de ceai la 240 ml de apă fierbinte. Totuși, dacă preferați un ceai mai intens și mai aromat, puteți mări ușor cantitatea de ceai.
În ceea ce privește temperatura apei, ideal ar fi să se situeze între 76,5 și 82 de grade Celsius. Dacă depășiți această temperatură, ceaiul poate căpăta un gust amar și astringent. Dacă nu aveți posibilitatea de a măsura precis temperatura, așteptați aproximativ un minut după ce apa a dat în clocot înainte de a o folosi.
În ceea ce privește timpul de infuzare, este recomandat să fie între 3 și 5 minute. O infuzare prea lungă ar estompa aroma ceaiului și ar lăsa parfumul iasomiei să domine.
Nu uitați că, dacă ceaiul este de foarte bună calitate, poate fi infuzat de mai multe ori. Totuși, este important de știut că fiecare infuzare ulterioară va diminua treptat intensitatea gustului.
Ce gust are ceaiul de iasomie?
Gustul unic al ceaiului de iasomie este rezultatul mai multor factori-cheie: originea ceaiului și a iasomiei folosite, metoda de producție utilizată (tradițională sau comercială) și felul în care este infuzat, printre altele.
În general, acest ceai se remarcă prin parfumul său îmbătător, prospețimea, finețea și delicatețea sa. Este, așadar, o băutură mai ușoară decât alte varietăți de ceai. Dacă vreți să îi adăugați o notă exotică sau mai multă dulceață, puteți adăuga zahăr, lapte ori chiar fructe.
Ceaiul de iasomie în bucătărie
În tradiția chineză a degustării ceaiului, acesta este adesea savurat simplu, pentru a-i păstra și aprecia cât mai bine calitatea excepțională. Totuși, ceaiul de iasomie poate fi la fel de interesant și alături de preparate cu gust pronunțat.
De exemplu, în regiunea Sichuan, din sud-vestul Chinei, se prepară un ceai de iasomie numit Piao Xue, care se potrivește perfect cu preparatele locale picante, precum puiul caramelizat în stil Sichuan, puiul Kung Pao sau carnea de vită în stil Sichuan. Finețea și delicatețea acestui ceai ajută la liniștirea papilelor aprinse de condimente.
În restaurantele de dim sum din Hong Kong, este obișnuit ca oaspeții să fie întâmpinați cu un ceainic mare de ceai de iasomie. Acesta ajută la echilibrarea și ușurarea aromelor intense și a texturilor bogate ale găluștelor și ale altor preparate.
În plus, ceaiul de iasomie poate fi folosit și ca aromatizant pentru diverse deserturi: biscuiți, clătite, înghețată, jeleu etc.
Beneficiile ceaiului de iasomie
Potrivit principiilor medicinei tradiționale chineze și ale anumitor tradiții asiatice, ceaiul de iasomie este clasificat printre alimentele yang sau „calde”, apreciate pentru efectul lor benefic împotriva răcelii, a digestiei lente și a balonării.
Este recomandat și persoanelor cu deficit de yang (căldură, lumină, uscăciune), precum celor care trăiesc într-un climat rece, celor care suferă de lipsă de energie sau vegetarienilor.
Potrivit medicinei moderne, ceaiul de iasomie este recunoscut pentru proprietățile sale terapeutice, în special datorită prezenței L-teaninei, care favorizează o stare de calm și concentrare.
Polifenolii săi antioxidanți și catechinele antiinflamatoare contribuie la protejarea sănătății celulare și intestinale, ajutând totodată la echilibrarea nivelului de colesterol din sânge.
În plus, acest ceai poate fi folosit ca băutură benefică pentru piele sau chiar ca produs cosmetic natural. Astfel, în unele familii asiatice, este obișnuit ca bebelușii să fie îmbăiați în apă amestecată cu ceai verde.
Unde se cumpără și cum se păstrează ceaiul de iasomie?
Pentru a savura un ceai de iasomie de calitate superioară, este de preferat să alegeți ceai vrac sau ambalat în pliculețe transparente, pe care îl găsiți în băcănii fine ori în magazine specializate în ceai, mai degrabă decât ceai la plic standard. Este recomandat să vă informați despre branduri, precum și despre originea ceaiului și a iasomiei pe care urmează să le degustați. Nu ezitați să cereți sfaturi vânzătorilor despre modul corect de preparare a infuziei.
În plus, este important să fiți atenți la cantitatea de flori din ceai. Dacă sunt prea numeroase, este posibil ca producătorii să fi adăugat pur și simplu petale sau boboci de iasomie, fără să recurgă la tehnica suprapunerii straturilor (layering). În schimb, dacă nu se vede nicio urmă de iasomie, este foarte probabil ca ceaiul să fi fost aromatizat cu ulei sau cu arome naturale de iasomie, ceea ce nu vă va oferi autenticitatea unui veritabil ceai de iasomie.
După ce ați cumpărat ceaiul de iasomie, păstrați-l într-un loc răcoros și ferit de lumină, oxigen, umiditate și surse de mirosuri puternice. Păstrat astfel, ceaiul se poate conserva între șase luni și un an. Totuși, este recomandat să îl consumați destul de repede, pentru a vă bucura pe deplin de calitatea lui optimă!

Ingredients
- 240 ml apă
- 1.5 linguriță ceai de iasomie sau 1 plic de ceai
Instructions
- Încălziți apa la 80°C (un fierbător electric vă ajută să obțineți temperatura potrivită). Folosiți puțin mai multă apă decât cantitatea indicată, deoarece veți avea nevoie de ea pentru a încălzi ceainicul.
- Turnați puțină apă în ceainic și rotiți-o ușor, astfel încât să se încălzească bine. Aruncați apoi apa.
- Puneți ceaiul în ceainic și turnați apa peste el. Acoperiți ceainicul și lăsați ceaiul la infuzat timp de 3 minute.
- Strecurați ceaiul, dacă nu folosiți plic, apoi turnați-l într-o cană.
